M-am trezit al naibii de nasol într-o dimineață din zilele trecute… m-am trezit cu o durere acută în piept, parcă niște demoni m-ar fi resuscitat, sau din contra, intentau o crimă înfigându-mi în inimă un cuțit imens de tăiat porci… Idioata asta de inimă credea că e funny să mă trezească în asemenea hal… Pentru o secundă… am crezut că a înnebunit de tot. Pentru o secundă… am făcut stop cardiac…
…și nu! Nu e vorba de ziua de luni. Faimoasa zi de luni ce o să intre, indubitabil, în istoria politică a României. Nu asta mi-a provocat suferința.
În acest post nu e vorba nici de Băsescu, nici de Geoană… și nici măcar de mine. E o introducere ce, preferabil, n-aș fi folosit-o neapărat. M-aș fi trezit ca în oricare altă dimineață, adică butonând telefonul care sună pentru a zecea oară să mă trezească, până să realizez într-un final că iarăși am să întârzii de la job. După care, în mod ritual, îmi aprind țigara. Nu înainte de a verifica dacă a făcut careva cafea, dar desigur, nimeni n-a făcut. Firește… dacă nu aș fuma atât încă de dimineață si n-aș bea o cană imensă de cafea până să ajung la concluzia că, într-adevăr, m-am trezit din somn, poate nu aș fi fost în situația respectivă în acea dimineață… aproape de o moarte subită. Poate (și sper) că exagerez.
În orice caz… eu pot să mă consider norocos. Norocos că am avut încă puterea de a aprinde țigara aia afurisită și că am ajuns la job să pot să verific dacă a mai comentat ceva sau nu dl. „Te Stiu” (alias “nume”) aici pe blog. Pe drum, am auzit un spot publicitar la un post de radio, în care Maia Morgenstern susține și ea campania umanitară, pornită acum aproape un an, pentru un tânăr a cărei poveste m-a marcat și pe mine… și asta nu zilele astea, ci mai demult. Este vorba de Răzvan Zăinescu.
Am să copy-pasteuiez aici un fragment din articolul apărut în Q-Magazine, semnat de Raluca Botezatu în luna februarie a acestui an:
Brusc, intr-o noapte, patul i s-a travestit in catafalc. O aparitie demonica se plimba scalamb de jur imprejuru-i. Nici n-a avut timp s-o observe. Cu toate acestea, moartea ranjea cu toti dintii, infierbantata de cei doar 31 de ani ai lui Razvan.
In moarte clinica
40 de minute s-au chinuit cei de la SMURD sa-l resusciteze, cu injectii de adrenalina in inima. In tot timpul acesta, creierul lui Razvan s-a aflat in hipoxie, adica era extrem de slab oxigenat. A intrat in coma profunda, de gradul 3 pe scara Glasgow, ceea ce insemna ca fibra incordata a vietii fusese deja sfasiata. Razvan se afla in moarte clinica. Se intampla cu trei zile inainte de trecerea in 2009. Razvan a fost dintotdeauna un tip sanatos tun. Nici macar maselele nu l-au sacait vreodata. Macina in ele viata si dragoste, o dragoste nebuna pentru femeia care ii devenise sotie in urma cu doar un an de zile. Se stia cu Raluca de mai bine de cinci ani. Atunci a inceput relatia lor. S-au iubit asa cum trebuie sa iubim: cu disperare!
Cand a deschis ochii
Ziua de 28 decembrie a fost una ca oricare alta. Raluca si Razvan se pregateau sa sarbatoreasca primul lor Revelion ca sot si sotie. Noaptea, in timp ce dormea, Razvan a fost cuprins de convulsii si si-a pierdut cunostinta. Raluca a chemat SMURD-ul. Au venit in 15 minute si, exact cand au ajuns, lui Razvan i s-a oprit respiratia. In cele 40 de minute cat a durat resuscitarea, Raluca a simtit continuu ca i se pregateste ghilotina. Altceva n-avea in cap. Dar, prin rugaciune, de atunci si pana astazi, Raluca s-a transformat in stafeta lui Razvan pe langa Dumnezeu.
Cu un simplu SMS la 890 putem să-i donăm familiei Zainescu 2 euro pentru tratamentul atât de necesar ca Răzvan, un tânăr de 31 de ani, să aibă din nou o viață normală.
Până în prezent, tratamentul lui Răzvan a necesitat peste 100.000 de euro. Douăzeci și opt de zile de tratament în Clinica Schoen au costat 22.380 euro. Răzvan a stat acolo aproape 4 luni, după care au urmat 2 luni în Polonia. În prezent, datorită evoluției stării sale, Răzvan are nevoie de o altă abordare a recuperării care înseamnă terapii mai diversificate și implicit, costuri mai mari. Suma de care este nevoie pentru ca Răzvan să continue tratamentul în viitoarele luni, este de 150.000 de euro. Până atunci fiecare zi din viața lui și a familiei sale e o luptă neîncetată, o încercare zilnică, un chin contra cronometru… măsurat în BPM-urile inimii.
Desigur… Răzvan nu e singurul care are nevoie de ajutorul nostru. Oare se poate considera norocos? Căci… el mai are o șansă măcar să trăiască. Din fericire, datorită asociației care-l ajută are un sprijin serios din partea mai multor publicații și posturi de radio și tv… să nu mai vorbim de campania derulată pe internet. Dar sunt mulți alții care au nevoie de sume cu tot atâtea, sau poate și mai multe zerouri… căci altfel se va îndeplini soarta „așteptată” cu dinții încleștați… ce pe Răzvan l-a luat doar prin surprindere…
Ce să mai spună Alexandru, un băiețel de numai 6 luni…?
Coco, diagnosticat cu o formă foarte agresivă de cancer, sau Raisa, de 2 anișori… și lista poate continua. Desigur… cu toții primim pe messenger sau e-mail asemenea apeluri umanitare, dar prima întrebare ce ne trece prin minte este, în mod firesc, „și ce dacă e doar o farsă cretină?”.
În orice caz… ce ar fi ca acum, în prag de sărbători, să ne pese mai puțin de Băsescu, Geoană și voturile-fantomă… și să facem un efort minim de a dărui, căci, în esență, asta înseamnă Crăciunul…. un SMS. Da, în aceste vremuri tulburi, în aceste zile aproapiate de Apocalipsă și alte prostii, Crăciunul nu e mai mult decât un simplu și sec mesaj electronic. Însă pentru unii… e încă un minut de viață. Eu am trimis un SMS… Acum merg să fumez o țigară. Momentan de asta am chef. Căci, nu-i așa(?): Carpe Diem! … Trăiește până mori…
Daca tu si alti asemenea ca tine ar constientiza ce inseamna cu adevarat Craciunul si ar arunca pachetul cu tigari in loc de a si-l indesa in fund, atunci Craciunul ar fi ceea ce a fost dintotdeauna: ziua in care crestinii din lumea intreaga sarbatoresc Nasterea Mantuitorului Iisus cu tot ce inseamna aceasta. Dar tu scrie ca bagi tigari si cafea in tine pentru ca asa sa inteleaga si alti tineri din ziua de azi ca se traieste viata… Si atunci te miri ca Sarbatoarea Craciunului se rezuma la un SMS…
Deja nu ma mai mira ca n-ai inteles nimic… eu m-am dat drept un exemplu prost, in rest e vorba de un apel umanitar. Daca tu si alti pseudo-ziaristi care se pretind a fi atat de inteligenti si atotstiutori inteleg dintr-un post ca asta doar atat, doar partea cu tigarile, atunci iti recomand un brainstorming consistent sub bradul de Craciun. Sarbatori fericite!
Lasa Tomi k domnul “Nume” e un mare dobitoc, care nu face altceva decat sa critice… si nici macar nu-si scrie numele…doar lasii fac asa…sau ma rog, si dobotocii. Lasa dom’le sa scrie baiatul ce vrea…ca bea cafea si fumeaza…ce treaba ai tu? vede-ti de viatza ta…
Ei bine, iaca numele meu. Si ce-i cu asta? Va ajuta la ceva domnilor “ziaristi”???
Dom’le Stefan Marinescu…ce tare, avem si nume….oauuuu, se pare k s-a simtit ori las ori dobitok…ma rog. Iti recomand sa-ti cumperi ochelari sau, dak ai deja,sa-ti schimbi dioptriile dom’le, k vezi ori dublu ori…mai grav. Tomi e o singura persoana adik “domn ziarist”…unde vezi tu mai multi ‘ziaristi’????
Heni draga… instinctul imi spune ca ai fi sora, fratele sau colegul de camera al celui care se autointitula in mai multe… hm, hai sa le spunem articole desi nu-s, ziarist. Ei bine, in afara de faptul ca ai stiut sa pui apostroful in mod corect cuvantului “Dom’le”, nu-ti vad alta calitate. Din postarile tale emana stilul internaut. Mai iesi si tu pe undeva, mai fa-ti prieteni, lasa orele petrecute in fata calculatorului pentru ca altfel risti sa ingrosi numarul cumparatorilor de papusi gonflabile sau de vibratoare… asta in cazul in care nu esti sora “ziaristului”.
A!, scuze! Unde vad eu mai multi ziaristi??? Ha ha ha! Se vede ca nu-l citesti decat pe Thomas… postez si pe alte bloguri iar proprietarii se leaga de acelasi lucru: ii enerveaza anonimatul si faptul ca nu stiu cine se afla in spatele pseudonimului “nume”. La toti frustratii, din acest punct de vedere, ma refeream cand spuneam “domnilor ziaristi”. Si-as mai spune ca ai o inteligenta nu mediocra ci chiar sub medie,… daca m-ai urmarit (stiu ca n-ai facut-o) ai observat ca nu am jignit pe nimeni, nu i-am facut nici “dobotoci” nici lasi. In schimb, tu…
Stai linistit mr. Stefan “nume” Marinescu… la ora actuala esti singurul care ne “invadeaza” BLOGURILE cu mai multe comment-uri decat postam noi, si esti singurul care reuseste performanta sa emane frustrari infame de fiecare data… deci cine se masturbeaza ore intregi in fata calculatorului cand isi vede excitat comentariul imbecil? …Iti multumim din suflet ca apreciezi apostroful pus in mod corect cuvantului “Dom’le”… dar dom’le… scarpina-ti te rog mai cu pathos capul tau extra-intelijent, si incearca sa-ti dai seama cam pentru ce prenume ar fi „Heni” un diminutiv? Nu cumva Henriette? Nu ti se pare cumva feminin? Astfel, hai sa zicem ca macar instinctul tau functioneaza adecvat, chiar daca mai da si asta rateuri, atunci cand ai scris asta: „instinctul imi spune ca ai fi sora, fratele sau colegul de camera al celui care se autointitula…” , dar in rest nimeni nu-ti vede nicio calitate, pot sa te asigur.
Stiam ca e sora ta desi nu ma pricep la numele maghiare, cu atat mai mult la diminutivele lor. Vroiam doar sa se subinteleaga (dar se pare ca-n cazul vostru tre’ s-o spun direct) ca nonvalorile sunt sustinute intotdeauna de rudele apropiate. Vezi cazul “realesului” presedinte Basescu.
Si-n continuare ma tot mir de ce alegeti sa jigniti prin cuvinte ca “dobotoc”, “las” si “imbecil”. Poate ca am mai imbatranit dar nu-mi amintesc sa fi jignit prin cuvinte grele pe careva in postarile mele… Si postez asa de des pe la voi pentru ca va cunosc mai si va stiu capetele tuturor. Si mi-ar parea rau de Tzucu sa ramana fara cele 25 de milioane pe care cica i le-ar da Ando la vestic.ro pen’ ca daca n-o mai merge treaba o sa ramana fara servici ca astia de la Aradon nu-l mai primesc inapoi nici picate cu ceara. Pardon, astea. Ha ha ha ha ha. Iar tu, dupa ce ai facut dovada ca nu te descurci in Informmedia, nici aici, nici aici, ha ha ha (cine stie cunoaste), te dai, frate, ziarist! Asa ca va vizitez zilnic asa, de amoru artei, sa aveti si voi vizitatori. Ar trebui sa/mi multumesti! Ha ha ha ha! Hai ca/n seara asta m/am distrat copios cu voi. 
Mai…ce sa zic? Daca te uiti la replicile mele, eu nu am folosit cuvintele date de tine… “imbecil” am scris, corect, am scris „comentariul imbecil”. Am zis-o surorii mele ca a fost prea dura. Despre ce-am facut la Inform Media n-ai de unde sa stii… iar aici… iarasi nu. Cel putin, nu vezi bine lucrurile. Nu mai vreau sa repet de n-spe mii de ori, dar am s-o zic acum pt ultima data… eu nu ma dau „ziarist”…
PS: Apropo… Henriette nu e un nume unguresc… parlez vous francais?
Atunci bine!
nici nu a aparut bine “vestic-ul “si iaca si tatele se cearta .ma da voi dak tot pierdeti vremea cu scrisul,scrieti ceva cu folos
aici va descarcati naduful?
sunteti barbati,sau ce ?
daca tot aveti timp si “potential”,faceti ceva mai bun VOI!
abia am astepta si eu sa apara ceva frumos si bun si ..iaca ce vad..
vreau sa te feliecit tomi pt ceea ce faci,adik…spui..mai precis .scrii.te admir mult.dar vreau si eu ceva ..frumos k de certuri si din astea vad tot timpul.
Eu zic ca totusi ar fi bine sa mergi la un cardiolog sa faci un EKG. Mai ales ca-ti incepi mizericorda existenta zilnica cu tigara si cafea. Nu de alta, dar sa ne puntem cu totii bucura de ceea ce vei elucubra in continuare. Peace and love!
@lemurian > mersi
… chiar am fost la medicul de familie. Ce-i drept… trebuia sa merg si a doua oara pt EKG si alte analize dar n-am avut timp. Uneori ma sperie lenea ce a pus stapanire pe mine… De altfel.. stii ce mi-a prescris? …Vitamine!!! 
Felicitari medicului tau de familie. Putea la fel de bine sa-ti prescrie, in loc de vitamine, medicamente si, astfel sa devii victima a sistemului farmaceutic si speranta de viata cat si calitatea vietii tale sa scada dramatic. Bravo! Fa-ti totusi timp si de EKG. Esti tanar si e usor sa previi inca. Cheers!
Functioneaza cenzura si aici? Pana si aici stimabile domule Lucian Valeriu? Rusine in cazul asta.
scuze, comentariul asteapta moderarea. Imi cer scuze!
Ce treaba are Luci cu asta?
) …imi cer scuze, de obicei verific Dashboardul zilnic, dar acum n-am avut timp. Viata asta de admin… te face spufff!